Prima di fare "copia" e "incolla"

Quando decidi di copiare ed incollare i contenuti di questo blog, abbi almeno il buon senso di citarne la fonte.
Scrivere i contenuti di queste pagine è un lavoro molto impegnativo: c'è uno sforzo di memoria, di attenzione nello scrivere il dialetto in maniera precisa e un sacrificio di tempo. Tutto questo lo facciamo per non mandare perse tutte quelle "cusarelle" della nostra terra. Grazie per la collaborazione.

Ru presutte

Ru presutte ze salava e ze metteja rendr'à la mesa ch' nu pise 'ngoppe  pe' quaranta juorne a sculà, pò ze lavava ch' ru vine bianc', ze faceva na spaliata de jaurille o pepe, (a chi piaceva) e z'appennev'à seccà magare pe ddù anne.

Le capecuolle

Le capecuolle ze salavene e ze mettejne a sculà rendr'à la mesa o 'ngopp' à la scruffeta, quann'z'evene sculate bbuone ze lavavene ch' ru vine bianc', z'abbretavene rendr'à la pannizza, z' stregnevene c'ù spaghe e ch' le cannucce e ze appennejne à seccà.

Le supprisciate

Pe' fa' le supprisciate ze tretav' la carna de ru felette, ch' ru curtielle, z'accunciava ch' sal' e pep' à acene, ze rijgnev' rendr'à le ùrelle cchiù larghe; po' le suppresciate ze metteine a la suppessa ch' nu pise 'ngoppe pe le fà sculà e 'nzerrà. Roppe tre o quatte juorne ze luavene ra sott'à la suppressa e z'appennejene pe n'ate tre o quatte juorne. Po' z'arespennevene e z'aremetteine à la suppressa. A la fin' z'appenneine fin'à quanne ze seccavene bbuone.

La sauciccia

La sauciccia z'accunciav' ch' sal', fenucchione, jaurille e aglie (...mò l'aglie nen z'ausa cchiù pecchè rice ca "arretorna" e fa puzzà l'àlete). Pò z'arreègnev' rendre a le ùrelle e z'appenneja a seccà. Quanne jeva secca ze tagliav'à piezze e ze stepava sott'à la 'nzogna rendr' a la ùscicchia. Z'ammanteneja ten'ra, prufumat' e sapurita.

Le tracchiulelle

Ze salavene e z'appennevene pe le fà sculà e pe piglià l'addore re fume de la cemmenera; po' ze spennevene e ze mettejne sott'a la 'nzogna pe ce cucenà.

Ru puorche

Ru puorche jeva la recchezza de la casa, ma nen ze puteja scialà. Ze magnava sule pe cacche cummenaziona. Quanne ze trescave ze cacciava la sauciccia pe fà magnà l'uommene, vine e pane. Oppur' quanne ze velegnava. De ru puorche nen ze jettava niente. Ru larde e la 'nzogna servivene pe cucenà (l'oglie z'ausava sule p'accuncià la 'nzalata). Ru larde z'ausava pure pe merecamiente: quanne caccherune z'ammalave c' ru tife ze tagliavene fellucce fin' fin' re larde e z'appuiavene 'ngopp' à la panza de ru malate pe l'arrefrscà e p'u fa 'uarì.

Fasciuole, menestra e pizza (o maccarune re case)

Le fasciuole ze cucejne c' l'acqua rendr'à la pignata, cu sale e cacche cutechell'abbretata e accunciata c' l'aglie, perdusinere, pepe e sal'. La pignata ze metteja sott'à la cemmenera affianche a ru fuoch 'goppe a ru treppiere c' la vrascia sotte. le fasciuole z'avejna cocere chiane chiane. (La pignata c' le fasciuole ze putea cocere pure rendr'à ru furne a legna ropp' c' z'eva sfurnate ru pane; puteja stà llà dendre pure tutta la notta, pecchè ze cuceja c' ru calle de ru furne c' chiane chiane z'arrefreddav'). ropp' avè allessate la menestra, z'ammischiava  tutt'assieme e ze ce sgracenava la pizza pe' ddendre. Chi teneja nu poche re farina, a u poste de magnareze sempe menestra, ammassav' ddù maccarune re case e ze le magnavas c' le fasciuole, allora la pizza nen ce uleja.